De ce nu-și vaccinează românii copiii? RĂSPUNSUL CORECT care reiese din datele oficiale

De altfel, focarele actualei epidemii de rujeolă au apărut în Bistrița Năsăud, la granița cu Clujul, încomunități unde copiii nu figurează pe listele medicului de familie, ca urmare, sunt nevaccinați, se arata într-un comunicat al Ministerului Sănătății de anul trecut. Nu este însă o situație izolată. Din 2005 încoace, focarele au fost localizate înîn comunități sărace, unde rata imunizării este scăzută„În anul 2010, comunitățile cele mai afectate au fost cele de rromi care au copii nevaccinați, iar în anul 2011 infecția s-a extins și la copii nevaccinați din unitățile de învățământ preșcolar și școlar”, se arată într-un comunicat, din 2011, al MS, iar situația a fost similară în 2005.

Aceasta nu este însă singura cauză a nevaccinării. Ultima analiză Institutului Național de Sănătate Publică privind datele medicale ale unui număr de 14.690 de copii, reprezentând 85,7 din cohorta de născuți vii în iulie 2015, oferă o imagine reală a fenomenului. Deși până la vârsta de 12 luni, copiilor le trebuiau administrate 1 doză de BCG, 3 de antihepatitic, 3 de hexavalent (DTPa-VPI-Hib) și 1 de RRO, 60% dintre ei erau incomplet vaccinați în raport cu vârsta.

După neprezentare (31,9%), o pondere importantă în această situație o constituie lipsa vacinului – Hep B care se face în primele 24 de ore de la naștere nu a fost disponibil în 26,9% dintre cazuri, vaccinurile hexavalente au lipsit în 37,3% din cazuri, iar RRO în 21,7%. De asemenea, în 31% din situații a fost vorba de neprezentare. În două județe, Brăila și Giurgiu, acesta a fost motivul exclusiv, însă, de remarcat, că acestea nu sunt în zonele de focar raportate în 2016.

Pe același eșantion, doar în cazul a 3,8% dintre copii s-a înregistrat un refuz pentru toate vaccinurile, ceea ce înseamnă 333 de cazuri. Cel mai ocolit vaccin este ce RRO, 4,2% din situațiile de nevaccinare, în vreme ce în cazul Hep B procentul e de 1,4%, iar laDTPa-VPI-Hib de 1,5%. Lipsa de BCG a fost semnalată în 0,1% din cazuri, iar refuzul acestuia pentru 0,5%.

Refuzul general a înregistrat o valoare mai mare în mediul urban (4,3%), în top fiind municipiul București și județele Covasna si Constanta.

În cifre absolute,potrivit datelor INSP, la nivel național acoperirile vaccinale totale, pe tipuri de vaccin și pe numar doze administrate până la vârsta de un an este: BCG – 83,1%, 3 doze de Hep B pediatric – 74,4%, 3 doze deDTPa-VPI-Hib -49,6%, 1 doză de RRo -76,2%. Asta în condițiile în care, OMS recomandă ca acoperirea vaccinală să fie de 95%.

Legea vaccinării pusă în dezbatere de Ministerul Sănătății prevede înființarea Comisiilor Județene de Vaccinare și a Comisiei Municipiului București care va avea ca principale atribuții sesizarea instituțiilor abilitate privind „constatarea infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului de către părinți sau reprezentanți legali în cazul minorului care împlinește vârsta de 3 ani și nu a primit vaccinurile obligatorii corespunzătoare vârstei” și sesizarea serviciului public de asistență socială și direcția generală de asistență socială și protecția copilului „privind neglijarea medicală și încălcarea drepturilor copilului de către părinți sau reprezentanți legali în cazul minorului care împlinește vârsta de 18 luni și nu a început sau a întrerupt schema privind vaccinurile obligatorii”. Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a explicat că în draftul proiectului nu a fost introdus capitolul privind sancțiunile pe care le riscă părțile implicate în acest proces tocmai pentru că acestea trebuie construite astfel încât să fie acceptate de opinia publică, dar să fie și în beneficiul copiilor. Șeful de la Sănătate a precizat, de asemenea, că Legea este „perfectibilă” și că poate fi modificată în urma dezbaterii publice.